Folosirea sodei caustice poate fi un motiv de teama in producerea sapunului handmade. De aici si intrebarea daca exista reteta de sapun fara a folosi soda?
Raspunsul este unul singur: NU se poate produce sapun fara soda caustica. Aceasta este materia prima de baza alaturi de grasime.
Soda caustica trebuie manipulata cu atentie deoarece poate produce arsuri. De aceea este indicat a avea in apropiere o sticla de otet pentru a neutraliza soda in cazul in care ati intrat in contact cu ea.
Sapunul produs nu contine soda caustica nereactionata deoarece marea majoritate a sapunurilor fabricate au un exces de grasime optim intre 5 si 8%, astfel incat sa nu existe soda nereactionata si sa nu usuce pielea. Tot in acest scop se lasa sapunul la uscat cca 3 saptamani inainte de al folosi.
O mare parte dintre producatorii de sapun handmade din lume folosesc pentru prepararea sapunului metoda "Melt and pour" - MP soap. Unii numesc impropriu aceasta metoda ca fiind cea de producere a sapunului fara soda. Acestia nu folosesc procedeul de fabricare a sapunului din materii prime ci folosesc un sapun baza, special fabricat pentru a putea fi topit si personalizat dupa bunul gust al fiecaruia, prin adaugare de coloranti, arome, etc. Dupa ce a fost topit se pune in forme si gata! Este mult mai usoara aceasta metoda dar din pacate eu nu stiu la noi sa vanda cineva sapunul baza. Sapunul baza este special conceput pentru a fi usor de prelucrat, de aceea la fabricarea acestuia, pe langa materiile prime de baza - grasime si soda sunt folositi o serie de alti compusi chimici.
Personal inclin pentru fabricarea directa din materiile prime.
luni, 29 decembrie 2008
vineri, 3 octombrie 2008
Mod de lucru
1. Se cantaresc ingredientele cu mare precizie.
Excesul de soda caustica in sapun va ridica nivelul pH-ului astfel pielea poate fi iritata sau chiar arsa. Daca este prea putina soda caustica, sapunul va fi prea gras, pielea devenind unsuroasa. Majoritatea celor care produc sapun folosesc in reteta un exces de 4-10% de ulei astfel incat pielea sa nu ramana uscata, sa devina catifelata.
2. Soda caustica se dizolva in apa. Atentie!, procesul este exoterm, solutia se va incalzi! La dizolvare itotdeauna se pune soda caustica in apa si NU invers.
3. Uleiul se incalzeste usor. Se masoara temperatura. Temperatura uleiului si a sodei trebuie sa fie in intervalul 37-43 grade Celsius.
4. In momentul in care uleiul si solutia de soda caustica au aceeasi temperatura se adauga solutia de soda caustica peste ulei. Se amesteca pana se ingroasa de consistenta unei budinci mai subtiri. Procesul daca se realizeaza manual poate dura aproximativ 1 ora. Daca se foloseste un stick mixer, timpul se reduce la cca. 5 minute.
5. Se adauga uleiurile esentiale, parfumul, plantele, etc. si se amesteca.
6. Se pune sapunul in forma tapetata cu hartie cerata si se acopera cu un prosop sau o patura. Se lasa 18-48 ore, timp in care continua reactia de saponificare. In acest interval sapunul trece printr-o stare de gel dupa care revine la starea opaca. Sapunul va continua sa se incalzeasca inca cateva ore.
7. Dupa 24 ore sapunul este suficient de tare astfel incat poate fi taiat. Dupa ce a fost taiat, va fi lasat la uscat cel putin 3-4 saptamani inainte de a se folosi.
8. Daca se doreste testarea pH-ului se poate folosi hartie indicator sau fenolftaleina. Sapunul pentru a fi folosit in siguranta trebuie sa prezinte un pH intre 7 si 9.5
Excesul de soda caustica in sapun va ridica nivelul pH-ului astfel pielea poate fi iritata sau chiar arsa. Daca este prea putina soda caustica, sapunul va fi prea gras, pielea devenind unsuroasa. Majoritatea celor care produc sapun folosesc in reteta un exces de 4-10% de ulei astfel incat pielea sa nu ramana uscata, sa devina catifelata.
2. Soda caustica se dizolva in apa. Atentie!, procesul este exoterm, solutia se va incalzi! La dizolvare itotdeauna se pune soda caustica in apa si NU invers.
3. Uleiul se incalzeste usor. Se masoara temperatura. Temperatura uleiului si a sodei trebuie sa fie in intervalul 37-43 grade Celsius.
4. In momentul in care uleiul si solutia de soda caustica au aceeasi temperatura se adauga solutia de soda caustica peste ulei. Se amesteca pana se ingroasa de consistenta unei budinci mai subtiri. Procesul daca se realizeaza manual poate dura aproximativ 1 ora. Daca se foloseste un stick mixer, timpul se reduce la cca. 5 minute.
5. Se adauga uleiurile esentiale, parfumul, plantele, etc. si se amesteca.
6. Se pune sapunul in forma tapetata cu hartie cerata si se acopera cu un prosop sau o patura. Se lasa 18-48 ore, timp in care continua reactia de saponificare. In acest interval sapunul trece printr-o stare de gel dupa care revine la starea opaca. Sapunul va continua sa se incalzeasca inca cateva ore.
7. Dupa 24 ore sapunul este suficient de tare astfel incat poate fi taiat. Dupa ce a fost taiat, va fi lasat la uscat cel putin 3-4 saptamani inainte de a se folosi.
8. Daca se doreste testarea pH-ului se poate folosi hartie indicator sau fenolftaleina. Sapunul pentru a fi folosit in siguranta trebuie sa prezinte un pH intre 7 si 9.5
joi, 2 octombrie 2008
Ingredientele necesare producerii sapunului
Uleiul:
In principiu sapunul poate fi realizat din orice tip de ulei. Fiecare ulei folosit imprima sapunului anumite calitati: sapun tare sau moale, spuma persistenta, curatare eficienta, etc. De aceea este bine a se combina mai multe tipuri de ulei. Personal, inclin pentru combinatia ulei de palmier, masline, cocos si ricin. Pentru fermitate este bine a avea in compozitie un ulei ce se gaseste in stare solida la temperatura obisnuita: ulei de palmier, ulei de cocos sau unt de cacao. Aceste uleiuri sunt printre cele mai folosite si mai usor de gasit pe piata romaneasca.
Soda caustica:
Cantitatea de soda caustica(hidroxid de sodiu - NaOH) necesara se poate calcula cu ajutorul indicelui de saponificare(SAP).
Indicele de saponificare reprezinta cantitatea in mg de KOH(hidroxid de potasiu) necesara neutralizarii a 1g ulei.
Exemplu:
Indicele de saponificare pentru untul de cacao=191
Pentru a neutraliza 1g de unt de cacao avem nevoie de 0.191 g KOH
Daca folosim soda caustica mai inmultim cantitatea de 0.191 cu 0.714 = 0.136 NaOH necesare pentru 1 g de ulei
Apa:
Se va folosi doar apa distilata
Cantitatea de apa necesara diluarii sodei caustice trebuie sa fie 25-35% din cantitatea totala de ulei.
Alte ingrediente:
Pe langa ingredientele principale, pentru a particulariza sapunul si a-i imbunatati proprietatile, pot fi adaugate diverse elemente: uleiuri esentiale, parfum, coloranti, petale de flori, etc.
In cazul sapunurilor transparente(asa numitele "de glicerina"), acestea contin o cantitate suplimentara de glicerina precum si alcool si zahar pentru a deveni transparent.
Echipamentul necesar producerii sapunului
Pentru realizarea sapunului homemade aveti nevoie de:
- un vas de inox mai adanc(pentru a nu te stropi), de capacitate 3-4 litri, in care se va prepara sapunul;
- un vas rezistent la temperatura pentru prepararea solutiei de soda caustica;
- un vas pentru incalzit uleiul;
- doua termometre - unul pentru ulei si unul pentru solutia de soda caustica;
- linguri de inox pentru masurat si amestecat;
- cantar cu acuratete de cel putin 2g;
- manusi, ochelari de protectie;
- forma pentru sapun(din plastic sau lemn);
- hartie cerata pentru tapetarea formei;
- mixer(de preferat stick blender).
- un vas de inox mai adanc(pentru a nu te stropi), de capacitate 3-4 litri, in care se va prepara sapunul;
- un vas rezistent la temperatura pentru prepararea solutiei de soda caustica;
- un vas pentru incalzit uleiul;
- doua termometre - unul pentru ulei si unul pentru solutia de soda caustica;
- linguri de inox pentru masurat si amestecat;
- cantar cu acuratete de cel putin 2g;
- manusi, ochelari de protectie;
- forma pentru sapun(din plastic sau lemn);
- hartie cerata pentru tapetarea formei;
- mixer(de preferat stick blender).
miercuri, 1 octombrie 2008
Fabricarea sapunului handmade
Sapunul natural handmade nu este dificil de realizat daca s-au inteles notiunile de baza.
Din punct de vedere chimic sapunul este o sare.
Reactia dintre un acid si o baza este o reactie de neutralizare cu formare de sare.
Reactia dintre grasime(vegetala sau animala) si soda caustica(NaOH) este numita reactie de saponificare in urma careia se obtine sapunul. Pe langa sapun se obtine si glicerina, cel mai cunoscut hidratant. In procesele industriale glicerina este extrasa si folosita in alte produse.
Schematic putem scrie:
Acid gras(ulei) + Baza(soda caustica) = Sare(sapun)
Metode de preparare
Exista doua metode de preparare:
1. la rece
2. la cald
Prepararea la rece este cea mai folosita metoda datorita usurintei de realizat.
Pentru prepararea unui sapun de calitate trebuie sa avem o reteta buna, cantarirea ingredientelor sa fie precisa si toate instrumentele de lucru necesare.
Din punct de vedere chimic sapunul este o sare.
Reactia dintre un acid si o baza este o reactie de neutralizare cu formare de sare.
Reactia dintre grasime(vegetala sau animala) si soda caustica(NaOH) este numita reactie de saponificare in urma careia se obtine sapunul. Pe langa sapun se obtine si glicerina, cel mai cunoscut hidratant. In procesele industriale glicerina este extrasa si folosita in alte produse.
Schematic putem scrie:
Acid gras(ulei) + Baza(soda caustica) = Sare(sapun)
Metode de preparare
Exista doua metode de preparare:
1. la rece
2. la cald
Prepararea la rece este cea mai folosita metoda datorita usurintei de realizat.
Pentru prepararea unui sapun de calitate trebuie sa avem o reteta buna, cantarirea ingredientelor sa fie precisa si toate instrumentele de lucru necesare.
Despre sapun
Cea mai veche atestare documentara despre fabricarea sapunului dateaza din anul 2800 i.Hr. din vechiul Babilon.
Denumirea de sapun provine de la "Muntele Sapo" din vechea Roma, loc unde conform legendei erau sacrificate animalele. Grasimea amestecata cu cenusa era adusa de ploaie in raul Tibru, loc unde femeile isi spalau rufele. Acestea au constatat ca rufele se spalau mai bine cu acel amestec adus de ploaie, amestec ce l-au numit "sapun".
Cu timpul, datorita ingredientelor ce se puteau gasi in orice gospodarie: grasime si lesie (provenita din cenusa), fabricarea sapunului a devenit o practica deloc costisitoare fiind folosita in toate gospodariile.
Izbucnirea Primului Razboi Mondial a insemnat o crestere fara precedent a cererii de sapun, cerere ce nu putea fi acoperita. Asa a inceput fabricarea detergentilor din produse petroliere si incet incet inlocuirea sapunului produs din materie prima naturala, grasime animala sau vegetala cu materie prima de sinteza.
Astazi, datorita sortimentelor diverse de grasime vegetala(uleiuri) disponibile pe piata, prepararea propriului sapun poate deveni o alegere fericita daca esti interesat de calitate, sanatate si mediu. Sapunurile vegetale sunt net superioare celor de origine animala. Uleiul vegetal este mai usor absorbit de piele spre deosebire de cel animal care astupa porii, agravand in unele cazuri probleme ale pielii cum ar fi eczema.
Denumirea de sapun provine de la "Muntele Sapo" din vechea Roma, loc unde conform legendei erau sacrificate animalele. Grasimea amestecata cu cenusa era adusa de ploaie in raul Tibru, loc unde femeile isi spalau rufele. Acestea au constatat ca rufele se spalau mai bine cu acel amestec adus de ploaie, amestec ce l-au numit "sapun".
Cu timpul, datorita ingredientelor ce se puteau gasi in orice gospodarie: grasime si lesie (provenita din cenusa), fabricarea sapunului a devenit o practica deloc costisitoare fiind folosita in toate gospodariile.
Izbucnirea Primului Razboi Mondial a insemnat o crestere fara precedent a cererii de sapun, cerere ce nu putea fi acoperita. Asa a inceput fabricarea detergentilor din produse petroliere si incet incet inlocuirea sapunului produs din materie prima naturala, grasime animala sau vegetala cu materie prima de sinteza.
Astazi, datorita sortimentelor diverse de grasime vegetala(uleiuri) disponibile pe piata, prepararea propriului sapun poate deveni o alegere fericita daca esti interesat de calitate, sanatate si mediu. Sapunurile vegetale sunt net superioare celor de origine animala. Uleiul vegetal este mai usor absorbit de piele spre deosebire de cel animal care astupa porii, agravand in unele cazuri probleme ale pielii cum ar fi eczema.
duminică, 28 septembrie 2008
Ingrijirea cosmetica bio
Produsul 100% natural este in topul celor mai de calitate produse cosmetice fiind certitudinea naturaletii si sanatatii.
Tendinta de a apela din ce in ce mai mult la produsele organice nu se limiteaza la ceea ce mancam. Acest fenomen s-a extins si in sfera cosmeticelor. Din ce in ce mai multe companii investesc in fabricarea si vanzarea produselor natural.
Exista multe surse care avertizeaza in legatura cu pericolul din spatele cosmeticelor pe care le utilizam zi de zi:
- O treime din cosmeticele de ingrijire personala contin unul sau mai multe ingrediente clasificate ca posibile cancerigene;
- Un adult foloseste in medie noua produse de ingrijire personala pe zi ceea ce il expune la 126 de chimicale zilnic;
- Un studio britanic recent, publicat in revista “In-Cosmetic” si preluat de daiymail.co.uk, arata ca epiderma femeilor absoarbe annual 2.3 kilograme de substante toxice, potential cancerigene din crema de corp, rimeluri sau rujuri.
In lista produselor suspecte a fi periculoase conduc detasat asa-numitii parabeni - methyl/ethyl/propyl/butyl paraben – conservantii cei mai utilizati in industria cosmetica. Parabenii stopeaza dezvoltarea bacteriilor, prelungind valabilitatea produsului cosmetic. Studiile efectuate au aratat ca pe langa reactiile alergice si iritatii ale pielii, parabenii se intalnesc in tesuturile tumorale in cazul cancerului mamar contribuind la dezvoltarea acestora.
Lauril sulfatul de sodium, substanta de sinteza folosita in majoritatea sapunurilor, sampoanelor, spumantelor de baie, responsabil pentru producerea spumei, poate cauza iritatii ale ochilor, pielii, caderea parului si alte alergii.
Lanolina – este folosita in compozitia rujurilor si a cremelor si poate provoca forme grave de acne.
Parfumurile sintetice – pot avea peste 200 de ingredient in compozitia lor. Cateva dintre problemele pe care le cauzeaza aceste parfumuri sunt : migrenele, ameteala, iritatii ale pielii, hiperpigmentare, tuse violent, voma.
Vopselele sintetice – por fi recunoscute dupa codul de inscriptionare FFD$C sau D$C urmate de o culoare si un numar. Aceste vopsele sintetice sunt considerate a fi cancerigene.
Trebuie sa incepem sa ne punem intrebari asupra compozitiei produselor, si sa nu le acceptam pur si simplu pentru ca ni se spun ca sunt sigure.
Se constata o revenire la resursele naturii, retetele preparate in casa pe baza de plante sunt din ce in ce mai folosite.
Din fericire tot mai multi specialisti din domeniul ingrijirii pielii sunt ingrijorati de efectele secundare ale produselor de sinteza si incep sa se orienteze catre ceea ce ne ofera natura.
Tendinta de a apela din ce in ce mai mult la produsele organice nu se limiteaza la ceea ce mancam. Acest fenomen s-a extins si in sfera cosmeticelor. Din ce in ce mai multe companii investesc in fabricarea si vanzarea produselor natural.
Exista multe surse care avertizeaza in legatura cu pericolul din spatele cosmeticelor pe care le utilizam zi de zi:
- O treime din cosmeticele de ingrijire personala contin unul sau mai multe ingrediente clasificate ca posibile cancerigene;
- Un adult foloseste in medie noua produse de ingrijire personala pe zi ceea ce il expune la 126 de chimicale zilnic;
- Un studio britanic recent, publicat in revista “In-Cosmetic” si preluat de daiymail.co.uk, arata ca epiderma femeilor absoarbe annual 2.3 kilograme de substante toxice, potential cancerigene din crema de corp, rimeluri sau rujuri.
In lista produselor suspecte a fi periculoase conduc detasat asa-numitii parabeni - methyl/ethyl/propyl/butyl paraben – conservantii cei mai utilizati in industria cosmetica. Parabenii stopeaza dezvoltarea bacteriilor, prelungind valabilitatea produsului cosmetic. Studiile efectuate au aratat ca pe langa reactiile alergice si iritatii ale pielii, parabenii se intalnesc in tesuturile tumorale in cazul cancerului mamar contribuind la dezvoltarea acestora.
Lauril sulfatul de sodium, substanta de sinteza folosita in majoritatea sapunurilor, sampoanelor, spumantelor de baie, responsabil pentru producerea spumei, poate cauza iritatii ale ochilor, pielii, caderea parului si alte alergii.
Lanolina – este folosita in compozitia rujurilor si a cremelor si poate provoca forme grave de acne.
Parfumurile sintetice – pot avea peste 200 de ingredient in compozitia lor. Cateva dintre problemele pe care le cauzeaza aceste parfumuri sunt : migrenele, ameteala, iritatii ale pielii, hiperpigmentare, tuse violent, voma.
Vopselele sintetice – por fi recunoscute dupa codul de inscriptionare FFD$C sau D$C urmate de o culoare si un numar. Aceste vopsele sintetice sunt considerate a fi cancerigene.
Trebuie sa incepem sa ne punem intrebari asupra compozitiei produselor, si sa nu le acceptam pur si simplu pentru ca ni se spun ca sunt sigure.
Se constata o revenire la resursele naturii, retetele preparate in casa pe baza de plante sunt din ce in ce mai folosite.
Din fericire tot mai multi specialisti din domeniul ingrijirii pielii sunt ingrijorati de efectele secundare ale produselor de sinteza si incep sa se orienteze catre ceea ce ne ofera natura.
miercuri, 24 septembrie 2008
Sapun Vegetal Natural Homemade
Sapunul natural handmade este acum la indemana oricui este interesat de produsele naturale - il poti cumpara sau prepara singur
Abonați-vă la:
Postări (Atom)